ciubeică
română
Etimologie
Din ciub(uc) + sufixul -eică.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului ciubeică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciubeică | ciubeici |
| Articulat | ciubeica | ciubeicile |
| Genitiv-Dativ | ciubeicii | ciubeicilor |
| Vocativ | ciubeică | ciubeicilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.