cima

Vezi și : cimá, çima, cimă

română

Etimologie

Din cimă.

Pronunție

  • AFI: /ˈʧi.ma/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru cimă.




italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină cyma sau cuma.

Pronunție

  • AFI: /'ʧima/


Substantiv

cima f., cime pl.

  1. vârf
  2. (geogr.) creastă, creștet, culme
  3. creastă de copac

Sinonime

  • 1: vertice

Cuvinte derivate

  • cimare

Cuvinte apropiate

Expresii

  • essere in cima ai pensieri di qualcuno
  • mettere in cima




portugheză

(português)

Etimologie

Din latină cyma sau cuma.

Pronunție

  • AFI: /'ʧima/


Substantiv

cima f.

  1. vârf
  2. (geogr.) creastă, creștet, culme
  3. cimă

Sinonime

  • 1-2: cume
  • 3: cimeira

Omonime




spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină summa.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

cima f., cimas pl.

  1. vârf
  2. (geogr.) creastă, creștet, culme
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.