chintesență

română

Variante

Etimologie

Din franceză quintessence.

Pronunție

  • AFI: /kin.te'sen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
chintesență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chintesență invariabil
Articulat chintesența invariabil
Genitiv-Dativ chintesenței invariabil
Vocativ chintesență invariabil
  1. ceea ce este esențial, de bază într-un lucru, într-o concepție etc.
  2. (în filozofia antică) substanță considerată drept al cincilea și cel mai subtil element material al lumii, din care ar fi alcătuite corpurile cerești.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.