chiculiță
română
Etimologie
Din chică + sufixul -uliță.
Pronunție
- AFI: /ki.ku'li.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului chiculiță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | chiculiță | chiculițe |
| Articulat | chiculița | chiculițele |
| Genitiv-Dativ | chiculiței | chiculițelor |
| Vocativ | chiculiță | chiculițelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.