centralism

română

Etimologie

Din franceză centralisme.

Pronunție

  • AFI: /ʧen.traˈlism/


Substantiv


Declinarea substantivului
centralism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ centralism invariabil
Articulat centralismul invariabil
Genitiv-Dativ centralismului invariabil
Vocativ centralismule invariabil
  1. sistem de organizare administrativă, economică sau politică, potrivit căruia instituțiile locale se află (în orice problemă) în subordinea instituțiilor centrale și lucrează după dispozițiile acestora.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.