catar

română

Etimologie

Din franceză catarrhe < latină catarrhus.

Pronunție

  • AFI: /ka'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
catar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ catar cataruri
Articulat catarul catarurile
Genitiv-Dativ catarului catarurilor
Vocativ catarule catarurilor
  1. inflamație acută sau cronică a mucoasei unui organ, adesea însoțită de secreție abundentă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.