carrossier

franceză

(français)

Etimologie

Din carrosse sau carrosserie („caroserie”) + -ier.

Pronunție

  • AFI: /ka.ʁɔ.sje/


Substantiv

carrossier m., carrossiers pl.

  1. (ist.) carosier
  2. (înv.) cal de trăsură
    Ce cheval est un bon carrossier.

Cuvinte derivate

  • carrossière

Cuvinte apropiate

  • carrosse
  • carrosserie

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.