cantabilitate

română

Etimologie

Din cantabil + sufixul -itate. Confer italiană cantabilita.

Pronunție

  • AFI: /kan.ta.bi.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
cantabilitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cantabilitate invariabil
Articulat cantabilitatea invariabil
Genitiv-Dativ cantabilității invariabil
Vocativ cantabilitate invariabil
  1. însușire a unei piese muzicale sau a unei teme dintr-o compoziție vocală sau instrumentală de a avea o linie melodică expresivă.
  2. calitate a versurilor de a fi muzicale; muzicalitate.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.