candriu

română

Etimologie

Din romani kand „ureche”.

Pronunție

  • AFI: /kanˈdriw/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
candriu
Singular Plural
Masculin candriu candrii
Feminin candrie candrii
Neutru candriu candrii
  1. (fam.; adesea substantivat). țicnit, smintit, într-o ureche.
  2. amețit de băutură; beat.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.