calomniere

română

Etimologie

Din a calomnia.

Pronunție

  • AFI: /ka.lom.niˈe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
calomniere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ calomniere calomnieri
Articulat calomnierea calomnierile
Genitiv-Dativ calomnierii calomnierilor
Vocativ calomniere calomnierilor
  1. faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.