armonic
română
Etimologie
Din franceză harmonique.
Pronunție
- AFI: /ar'mo.nik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului armonic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | armonic | armonici |
| Feminin | armonică | armonice |
| Neutru | armonic | armonice |
- care ține de armonie; propriu armoniei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.