calandra

română

Etimologie

Din franceză calandrer.

Pronunție

  • AFI: /ka.lan'dra/


Verb


Conjugarea verbului
calandra
Infinitiv a calandra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
calandrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să calandreze
Participiu calandrat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a trece un material printr-un calandru în vederea subțierii, aplatizării, netezirii etc. acestuia; a presa cu calandrul.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

calandra

  1. ciocârlie (pasăre)
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.