căpău

română

Etimologie

Din maghiară kopó (Miklosich, Fremdw., 96; Cihac, II, 493; Gáldi, Dict., 112). Forma primitivă este copou, de la al cărui pluralul s-a format un nou singular (confer Byck-Graur 22).

Pronunție

  • AFI: /kəˈpəw/


Substantiv


Declinarea substantivului
căpău
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căpău căpăi
Articulat căpăul căpăii
Genitiv-Dativ căpăului căpăilor
Vocativ căpăule căpăilor
  1. (reg.) copoi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.