căldărușă
română
Etimologie
Din căldare + sufixul -ușă.
Pronunție
- AFI: /kəl.də'ru.ʃə/
Substantiv
| Declinarea substantivului căldărușă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | căldărușă | căldărușe |
| Articulat | căldărușa | căldărușele |
| Genitiv-Dativ | căldărușei | căldărușelor |
| Vocativ | căldărușo | căldărușelor |
- diminutiv al lui căldare.
- O căldărușă cu nisip.
- (bot.) (Aquilegia vulgaris) plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe.
Sinonime
- 1: găletușă
- 2: (bot.) (reg.) candeluță, toporaș, cinci-clopoței, cinci-coade, clopoței-cornuți (pl.)
Cuvinte apropiate
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.