cârti

Vezi și : cărți

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /kɨrˈti/


Verb


Conjugarea verbului
cârti
Infinitiv a cârti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 cârtesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să cârtească
Participiu cârtit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (pop.) a-și exprima (mereu) nemulțumirea prin murmure sau critici (făcute de obicei în absența celui în cauză); a se plânge, a protesta (mereu).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.