cântărit

română

Etimologie

Din a cântări.

Pronunție

  • AFI: /kɨn.tə'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
cântărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cântărit cântărite
Articulat cântăritul cântăritele
Genitiv-Dativ cântăritului cântăritelor
Vocativ cântăritule cântăritelor
  1. faptul de a cântări.


Traduceri

Etimologie

Din a cântări.

Pronunție

  • AFI: /kɨn.tə'rit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cântărit
Singular Plural
Masculin cântărit cântăriți
Feminin cântărită cântărite
Neutru cântărit cântărite
  1. (despre oameni și manifestările lor) cumpănit, chibzuit, socotit.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.