buret

română

Etimologie

Din franceză bourrette.

Pronunție

  • AFI: /bu'ret/


Substantiv


Declinarea substantivului
buret
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buret bureturi
Articulat buretul bureturile
Genitiv-Dativ buretului bureturilor
Vocativ buretule bureturilor
  1. fir de mătase naturală, gros și neregulat, obținut prin macerarea specială a unor gogoși.
  2. țesătură de mătase fabricată din acest fir; (p.ext.) țesătură de bumbac cu fir gros, noduros și poros.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.