buracă

română

Etimologie

Confer bură.

Pronunție

  • AFI: /bu'ra.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
buracă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buracă burăci
Articulat buraca burăcile
Genitiv-Dativ burăcii burăcilor
Vocativ buracă burăcilor
  1. (reg.) negură groasă, deasă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.