buh
română
Etimologie
Etimologie necunoscută. Poate din poloneză, rusă buch („zgomot”) (Cihac, II, 30; DAR); confer buc. Se folosește în Moldova.
Pronunție
- AFI: /buh/
Substantiv
| Declinarea substantivului buh | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | buh | buhuri |
| Articulat | buhul | buhurile |
| Genitiv-Dativ | buhului | buhurilor |
| Vocativ | buhule | buhurilor |
Expresii
- (pop. și fam.) A-i merge(sau a i se duce cuiva) buhul = a ajunge să fie foarte cunoscut (pentru faptele sale, de obicei reprobabile); a se spune despre cineva că..
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.