bucher

română

Etimologie

Din buche + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /buˈker/


Substantiv


Declinarea substantivului
bucher
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bucher bucheri
Articulat bucherul bucherii
Genitiv-Dativ bucherului bucherilor
Vocativ bucherule bucherilor
  1. persoană care învață ceva pe dinafară, fără a pricepe ce învață.
  2. (înv.) persoană care se află cu învățătura abia la alfabet, care este începător la învățătură.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.