brunaj

română

Etimologie

Din a bruna + sufixul -aj.

Pronunție

  • AFI: /bru'naʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
brunaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brunaj invariabil
Articulat brunajul invariabil
Genitiv-Dativ brunajului invariabil
Vocativ brunajule invariabil
  1. brunare.
  2. (concr.) strat protector de oxizi care acoperă unele piese metalice în urma brunării.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.