broatec

română

Etimologie

Din latină brotachus.

Pronunție

  • AFI: /'bro̯a.tek/


Substantiv


Declinarea substantivului
broatec
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ broatec broateci
Articulat broatecul broatecii
Genitiv-Dativ broatecului broatecilor
Vocativ broatecule broatecilor
  1. animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (Hyla arborea).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.