bocciu

română

Etimologie

Din turcă bokçu „ticălos”.

Pronunție

  • AFI: /bok'ʧiw/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bocciu
Singular Plural
Masculin bocciu boccii
Feminin boccie boccii
Neutru bocciu boccii
  1. (pop. și fam.; despre oameni) care are trăsături grosolane, urâte.
  2. (fig.) (substantivat; rar) bădăran.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.