bobornic

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /bo'bor.nik/


Substantiv


Declinarea substantivului
bobornic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bobornic bobornici
Articulat bobornicul bobornicii
Genitiv-Dativ bobornicului bobornicilor
Vocativ bobornicule bobornicilor
  1. (bot.) (Veronica beccabunga) plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă, cu frunze cărnoase și cu flori albastre.

Sinonime

Vezi și

  • blabornic
  • bobâlnic
  • bobovnic


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.