blondă

română

Etimologie

Din franceză blonde.

Pronunție

  • AFI: /'blon.də/


Substantiv


Declinarea substantivului
blondă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blondă blonde
Articulat blonda blondele
Genitiv-Dativ blondei blondelor
Vocativ blondă blondelor
  1. (înv.) dantelă albă, ușoară, de mătase.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.