blești
română
Etimologie
Din bleașc sau alternativ din slavă (veche) blensti, confer sârbocroată bleštiti.
Pronunție
- AFI: /bleʃ'ti/
Verb
| Conjugarea verbului blești | |
| Infinitiv | a blești |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
bleștesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să bleștească |
| Participiu | bleștit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (reg.) a răsufla (greu), a-și trage (cu greu) răsuflarea.
- (v.intranz.) a îngăima, a vorbi (greu).
- (v.tranz. și refl.) a (se) moleși, a (se) înmuia, a slăbi; a (se) pleoști.
- (v.intranz.) a vorbi mult; a flecări, a trăncăni.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.