blajin
română
Etimologie
Din slavă (veche) blažĕnŭ.
Pronunție
- AFI: /bla'ʒin/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului blajin | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | blajin | blajini |
| Feminin | blajină | blajine |
| Neutru | blajin | blajine |
- (adesea fig.) blând, omenos, pașnic.
- (despre fizionomia, firea, manifestările oamenilor) care exprimă bunătate, blândețe.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.