birnic
română
Etimologie
Din bir + sufixul -nic.
Pronunție
- AFI: /'bir.nik/
Substantiv
| Declinarea substantivului birnic | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | birnic | birnici |
| Articulat | birnicul | birnicii |
| Genitiv-Dativ | birnicului | birnicilor |
| Vocativ | birnicule | birnicilor |
- (înv.) persoană care era supusă la bir; (p.gener.) contribuabil.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.