bifa
română
Etimologie
Din franceză biffer.
Pronunție
- AFI: /bi'fa/
Verb
| Conjugarea verbului bifa | |
| Infinitiv | a bifa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
bifez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să bifeze |
| Participiu | bifat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a pune un mic semn (în formă de „v”) la anumite cifre sau cuvinte dintr-un registru, dintr-o listă etc. spre a ști că au fost verificate, controlate etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.