bietola

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină bēta, probabil încrucișat cu blĭtum.

Pronunție

  • AFI: /'bjɛtola/


Substantiv

bietola f., bietole pl.

  1. mangold
  2. sfeclă

Cuvinte derivate

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.