bianco

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie *blancus (< de origine germanică), care provine din proto-germanică *blankaz ("aprins, clar, strălucitor, alb"). Din proto-indo-europeană *bhleg- ("a străluci").

Pronunție

  • AFI: /'bjaŋko/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bianco
Singular Plural
Masculin bianco bianchi
Feminin bianca bianche
  1. alb

Expresii

  • matrimonio bianco


Substantiv

bianco m., bianchi pl.

  1. (culoare) alb
  2. (despre oameni) persoană albă
  3. lenjerie, albituri; rufărie

Cuvinte derivate

  • Bianca
  • biancastro
  • Biancaneve
  • biancheggiare
  • biancheria
  • bianchetto
  • bianchezza
  • bianchiccio
  • bianchire
  • imbiancare
  • sbiancare

Cuvinte compuse

  • Casa Bianca
  • Monte Bianco
  • vino bianco

Locuțiuni

  • in bianco

Expresii

  • di punto in bianco

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.