beligerant

română

Etimologie

Din franceză belligérant < latină belligerans, belligerantis.

Pronunție

  • AFI: /be.li.ʤe'rant/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
beligerant
Singular Plural
Masculin beligerant beligeranți
Feminin beligerantă beligerante
Neutru beligerant beligerante
  1. (adesea substantivat) care se află în stare de război.
    Armate beligerante.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.