becisnică

română

Etimologie

Din becisnic.

Pronunție

  • AFI: /be'ʧis.ni.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
becisnică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ becisnică becisnice
Articulat becisnica becisnicele
Genitiv-Dativ becisnicei becisnicelor
Vocativ becisnico becisnicelor
  1. (pop.) persoană vrednică de compătimire, lipsită de personalitate, de inteligență și de energie.
  2. persoană debilă, slăbănoagă, neputincioasă, bolnăvicioasă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.