bănuitor

română

Etimologie

Din a bănui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /bə.nu.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bănuitor
Singular Plural
Masculin bănuitor bănuitori
Feminin bănuitoare bănuitoare
Neutru bănuitor bănuitoare
  1. care bănuiește; care este înclinat (în mod exagerat) spre bănuială.
  2. gelos.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.