bălțătură
română
Etimologie
Din bălțat + sufixul -ură.
Pronunție
- AFI: /bəl.ʦə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bălțătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bălțătură | bălțături |
| Articulat | bălțătura | bălțăturile |
| Genitiv-Dativ | bălțăturii | bălțăturilor |
| Vocativ | bălțătură | bălțăturilor |
- pată de culoare deschisă la animalele bălțate.
- obiect colorat țipător, cu culori multe și neasortate, încărcat.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.