bântuitor

română

Etimologie

Din a bântui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /bɨn.tu.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bântuitor
Singular Plural
Masculin bântuitor bântuitori
Feminin bântuitoare bântuitoare
Neutru bântuitor bântuitoare
  1. care bântuie.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.