avaet
română
Etimologie
Din turcă havaet („venituri”).
Pronunție
- AFI: /a.vaˈet/
Substantiv
| Declinarea substantivului avaet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | avaet | avaeturi |
| Articulat | avaetul | avaeturile |
| Genitiv-Dativ | avaetului | avaeturilor |
| Vocativ | avaetule | avaeturilor |
- impozit încasat în Țara Românească (în sec. XVIII - XIX) de la cei care erau numiți în slujbe.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.