asterisc

română

Etimologie

Din franceză astérisque < latină asteriscus.

Pronunție

  • AFI: /as.te'risk/


Substantiv


Declinarea substantivului
asterisc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ asterisc asteriscuri
Articulat asteriscul asteriscurile
Genitiv-Dativ asteriscului asteriscurilor
Vocativ asteriscule asteriscurilor
  1. semn grafic în formă de steluță care se pune după un cuvânt pentru a indica trimiterea la o notă ori înaintea elementelor (lexicale) neatestate și reconstituite etc.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.