artefact

română

Etimologie

Din franceză artefact.

Pronunție

  • AFI: /ar.te'fakt/


Substantiv


Declinarea substantivului
artefact
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ artefact artefacte
Articulat artefactul artefactele
Genitiv-Dativ artefactului artefactelor
Vocativ artefactule artefactelor
  1. (anat.) falsă imagine care apare în preparatele histologice din cauza unor procedee greșite de fixare sau de colorare (pe lama microscopului).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.