armatură
română
Etimologie
Din franceză armature < latină armatura.
Pronunție
- AFI: /ar.ma'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului armatură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | armatură | armaturi |
| Articulat | armatura | armaturile |
| Genitiv-Dativ | armaturii | armaturilor |
| Vocativ | armatură | armaturilor |
- (muz.) armură.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.