appeler

franceză

(français)

Etimologie

Din latină appellare.

Pronunție

  • AFI: /a.ple/ (nord) sau /a.pə.le/ (sud)


Verb

  1. a chema, a striga
  2. a suna (pe cineva), a telefona
  3. a aduna, a strânge, a convoca (o ședință)

s'appeller

  1. a se numi, a se chema

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • appeler de ses voeux
  • C'est le chien de Jean de Nivelle, il s'enfuit quand on l'appelle
  • appeler les choses par leur nom
  • en appeler à la postérité
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.