antinomie

română

Etimologie

Din franceză antinomie < latină antinomia.

Pronunție

  • AFI: /an.ti.no'mi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
antinomie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antinomie antinomii
Articulat antinomia antinomiile
Genitiv-Dativ antinomiei antinomiilor
Vocativ antinomie antinomiilor
  1. contradicție aparent insolubilă între două teze, două legi sau două principii (filozofice), care se exclud reciproc și care totuși pot fi demonstrate, fiecare în parte, la fel de concludent.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.