antibiotic

română

Etimologie

Din franceză antibiotique.

Pronunție

  • AFI: /an.ti.bi'o.tik/


Substantiv


Declinarea substantivului
antibiotic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antibiotic antibiotice
Articulat antibioticul antibioticele
Genitiv-Dativ antibioticului antibioticelor
Vocativ antibioticule antibioticelor
  1. substanță organică solubilă, produsă de unele microorganisme animale și vegetale, care are capacitatea de a distruge anumiți microbi sau de a le opri dezvoltarea, fapt pentru care se utilizează în tratamentul bolilor infecțioase.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
antibiotic
Singular Plural
Masculin antibiotic antibiotici
Feminin antibiotică antibiotice
Neutru antibiotic antibiotice
  1. care ține de un antibiotic, care se face cu antibiotice.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.