alocuțiune
română
Etimologie
Din franceză allocution < latină allocutio, allocutionis.
Pronunție
- AFI: /a.lo.ku.ʦiˈu.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului alocuțiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | alocuțiune | alocuțiuni |
| Articulat | alocuțiunea | alocuțiunile |
| Genitiv-Dativ | alocuțiunii | alocuțiunilor |
| Vocativ | alocuțiuneo | alocuțiunilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- locuțiunea
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.