alinătură

română

Etimologie

Din a (se) alina + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /a.li.nə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
alinătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alinătură alinături
Articulat alinătura alinăturile
Genitiv-Dativ alinăturii alinăturilor
Vocativ alinăturo alinăturilor
  1. (rar) loc pe parcursul unui râu unde apa este liniștită.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.