albiuță

română

Etimologie

Din albie + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /al.bi'u.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
albiuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ albiuță albiuțe
Articulat albiuța albiuțele
Genitiv-Dativ albiuței albiuțelor
Vocativ albiuțo albiuțelor
  1. diminutiv al lui albie; albioară.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.