albiță

română

Etimologie

Din alb + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /al'bi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
albiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ albiță albițe
Articulat albița albițele
Genitiv-Dativ albiței albițelor
Vocativ albițo albițelor
  1. (iht.) obleț.
  2. (bot.) (Alyssum) nume dat mai multor plante erbacee cu flori galbene.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.