ajurare
română
Etimologie
Din a ajura.
Pronunție
- AFI: /a.ʒu'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ajurare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ajurare | ajurări |
| Articulat | ajurarea | ajurările |
| Genitiv-Dativ | ajurării | ajurărilor |
| Vocativ | ajurareo | ajurărilor |
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.