agneț

română

Etimologie

Din slavă (veche) *aganici < latină agnus (sanctus).

Pronunție

  • AFI: /ag'neʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
agneț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ agneț agnețe
Articulat agnețul agnețele
Genitiv-Dativ agnețului agnețelor
Vocativ agnețule agnețelor
  1. (bis.) bucată de prescură din care se taie anafura pentru împărtășanie.

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.