afect

română

Etimologie

Din germană Affekt < latină affectus.

Pronunție

  • AFI: /a'fekt/


Substantiv


Declinarea substantivului
afect
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ afect afecte
Articulat afectul afectele
Genitiv-Dativ afectului afectelor
Vocativ ' '
  1. reacție emoțională, cu desfășurare puternică și relativ de scurtă durată.
  2. (în sens larg) denumirea generică pentru stările sau reacțiile afective.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Paronime


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.